limba romana limba romana
logo

Sponsor oficial al Federatiei Romane de Natatie si Pentatlon Modern

Istoric SARITURI IN APA


SARITURI IN APA
 
Desi nu exista prea multe datereferitoare la momentele aparitiei si organizarii primelor concursuri desarituri in apa in Romania, cu siguranta ele sunt legate de evolutia inotuluica sport si se plaseaza in a doua jumatate a sec. al XIX-lea. "Aruncatulin apa" si sariturile de pe maluri si poduri au constituit o tentatie,o placere, dar si un act de curaj.

Dezvoltarea inotului ca sport si construirea unui numar tot mai mare debazine au contribuit la crearea unui nou sport, in care apa inlocuiestesaltelele de gimnastica, iar trambulina (platforma) "aparatul"de lansare (elan, bataie, desprindere, dupa caz). Faptul ca, inca din 1904,sariturile au fost incluse in a III-a editie a programului J.O. moderne,confirma ca acest sport era cunoscut si practicat, iar sportivii erau aptisa participe la o intrecere sportiva.

Aparitia si dezvoltarea sariturilor in Romania au fost influentate de: raspandireainotului si consacrarea sa ca sport, de construirea unor bazine, de exempleleoferite de alte tari, precum si de evolutia acestui sport in intrecerileolimpice si internationale. Dezvoltarea lor nu a fost spectaculoasa, pentruca nici conditiile materiale (bazine, instalatii specifice) nu le-au permisacest lucru.

Inceputurile dateaza de la jumatatea sec. al XIX-lea. insa abia spre jumatateasecolului urmator s-au inregistrat unele succese, mai ales pe plan internsi, foarte "timid", pe plan international.

S-au gasit date referitoare la acest sport in numeroase lucrari. Postolache,in "Istoria Sportului Romanesc" - date cronologice - consemneazaeditarea cartii "Maestrul de inot aradean" in 1845, la Arad. Eraconsiderat un "manual modern de specialitate care cuprindea metodicainvatarii diferitelor stiluri de inot, a sariturilor in apa, igiena inotului,salvarea de la inec etc".

In 1922, au aparut primul cod de punctaj al sariturilor in apa siclasificarea pe categorii a saritorilor, elaborate de Neagu Boerescu. Inlucrarea "Sportul Romanesc de-a lungul ani" (E. Ghibu,I. Todan)se gasesc date referitoare la antrenamentele sariturilor in apa, desfasuratein Bucuresti in anul 1916.

In 1923, sariturile sunt prezente in "concursul national de inot",organizat la Baile Felix, langa Oradea, iar programul cuprindea (in terminologiavremii) "salturi" (3 impuse si unul ales). Programul campionatuluiregiunii Bucuresti, din 1924, cuprindea, alaturi de probele de inot, siurmatoarele sarituri: saritura dreapta cu elan; saritura inainte cu elan;saritura inapoi fara elan, in echer; salt si jumatate inainte eu elan; saltinapoi fara elan. Referitor la locul aparitiei sariturilor, acesta estefoarte greu de precizat. Unii sustin ca Sibiul ar fi prima localitate unde"s-a sarit", urmind alte localitati, printre care Bucurestiul.Este clar insa ca acolo unde se organizau concursurile de sarituri (Oradea,Bucuresti, Cluj, Sibiu etc.) existau bazine si instalatii specifice, sportiviinitiati in acest sport, si specialisti in domeniu (organizatori, instructori,arbitri).

Aproape toate strandurile care se construiau erau dotate cu trambulina,ceea ce constituia un punct de atractie pentru tineri. ?trandurile din Bucuresti(Obor, Bragadiru,Tirul, Kiseleff) si cele din Sibiu, Oradea, Cluj, Lugoj,Eforie au oferit conditii pentru practicarea si organizarea unor competitiide sarituri. Dupa 1950 au aparut bazinele acoperite ("Floreasca",ulterior abandonat de saritori), bazinul special pentru sarituri de la ComplexulNational Bucuresti, si cele din Oradea, Cluj, Sibiu, Bacau (aici s-a creatun puternic centru de sarituri).

Dupa 1952 incepe o etapa de consolidare si afirmare pe plan intern a acestuisport, asigurindu-se conditii necesare de practicare. Incepand din 1970se pune mai mare accent pe antrenarea copiilor si juniorilor (obiectiv realizatdupa 1980), in vederea obtinerii unor rezultate superioare la competitiileoficiale (obiectiv realizat dupa 1990). C.N. au reprezentat, intr-un fel,"oglinda" a acestor etape parcurse.

In 1928 a inceput C.N. pentru barbati si a suferit multe schimbari in programulde concurs. Incepand din 1952, C.N. s-au desfasurat la doua probe: trambulinasi platforma. C.N. de femei incepe in 1937, dupa unele surse, ori in 1946,dupa altele. In 1969 se introduc in program sariturile de la trambulinade 1 m, iar din 1995, probele de sarituri sincron (perechi) de la trambulinade 3 m si de la platforma. In prezent, C.N. se organizeaza in fiecare an(de regula in bazin acoperit si descoperit), pentru seniori (m + t), junioriI si II (baiesi si fete) si pentru copii, pe 4 categorii de varsta (baiesisi fetite), la trambulinele de 1 m. si 3 m. si la platforma, iar pentruseniori, juniori I si, patial, juniori II se desfasoara si la probele desarituri sincron.

Primul campion national a fost saritorul Torok, care in 1928, laC.N. de la Cluj, a castigat titlul cu 105 puncte. Alexandru Lascu a dominatproba de trambulina peste 20 de ani (1930-1953), ultimul sau titlu de campionfiind obtinut in anul 1952 (la 41 de ani).

Alti saritori care s-au impus in anii urmatori au fost: fratii Herbert siKlaus Wittenberger cu 8 si respectiv 5 titluri (1952-1958); Gheorghe Banu(7 titluri); Pantelimon Decuseara (5 titluri); Ion Ganea (peste 15 titluri,intre anii 1965-1976); Radu Udvescu (20 titluri, intre 1994-1997); GabrielChereches (18 titluri, intre 1991-1997); Cornel Pop (16 titluri, intre 1980-1988);Alexandru Bagiu (13 titluri, 1977-1982); Mathias Kaiss (12 titluri, intre1979-1986); Vasile Nedelcu (10 titluri, intre 1976-1980); Tarsi Csaba (7titluri, intre 1992-1997).

La juniori s-au remarcat in ultimii ani: Adrian Gavriliu (13 titluri) siGabriel Chereches (11 titluri). La C.N. feminin, prima castigatoare (dupaunele surse) a fost E. Matilda (1937), iar dupa altele, M. Dumitrescu (1946).Au cucerit mai multe titluri de campioana urmatoarele sportive:

- Emilia Lupu-Negulescu (12 titluri, 1955-1963); Melania Traistaru Decuseara(peste 15 titluri, 1965-1974); Ibolya Viorica Kelemen (5 titluri, 1956-1959).Dupa 1970, printre sportivele care au realizat cel putin 5 titluri de campioanas-au numarat: Clara Ciocan (21 titluri, 1994-1997); Ecaterina Dumitru (11titluri, 1970-1972); Ileana Parjol (11 titluri, 1981-1991); Isabela Bercaru(9 titluri, 1980-1987); Ioana Voicu (8 titluri, 1988-1995); Oana Dinu (8titluri, 1994-1997); Ruxandra Hociota (7 titluri, 1975-1984); Felicia Carstea(7 titluri, 1979-1983); Anisoara Oprea (7 titluri, 1993-1997); GeorgianaSacaleanu (5 titluri, 1975-1978); Ionica Tudor (5 titluri, 1989-1993); AncaTilea (5 titluri, 1995-1997).

La junioare au obtinut titluri: Clara Ciocan(15 titluri), Oana Dinu (8 titluri),Anisoara Opriea (6 titluri).

Activitatea competitionala internationala a debutat cu Balcaniada din 1946,desfasurata la Split. Alexandru Lascu a fost primul roman care a cuceritun titlu balcanic la sarituri. Balcaniada a ramas si in continuare ocompetitie importanta pentru saritorii romani. Dintre cei care au intratin posesia medaliilor de aur ii mentionam pe: Ion Ganea (2 titluri, in 1969);Gerhard Fabich si Sorana Prelipceanu (1973); Georgiana Sacaleanu (trambulinasi platforma). Vasile Nedelcu (trambulina) si Ion Ganea (la platforma al9-lea titlu balcanic, in 1976); Magdalena Toth, Felicia Carstea, AlexandruBagiu (1979).

La probele pe echipe, seniorii s-au clasat pe locul I. in 1982, 1983, 1986,1988, iar juniorii, din 1981 pana in 1989. In 1996, junioarele au cucerit3 titluri balcanice.

Saritorii romani au debutat la Olimpiada in 1972 (Munchen), prin MelaniaDecuseara- Traistaru si Ion Ganea, care nu au depasit insa faza calificarilor.La JO din 1980 (Moscova), Ruxandra Hociota a ocupat locul XV, la trambulina,Felicia Carstea locul XXIII la trambulina, iar Alexandru Bagiu locul XIIIla platfonna si locul XXIII la trambulina. in 1992 (Barcelona), Ioana Voicus-a calificat in finala de 12 clasandu-se in final pe locul IX la platforma,iar la editia din 1996 (Atlanta), Clara Ciocan a ocupat locul X la platforma,Anisoara Opriea locul XXII la platforma si Gabriel Chereches locul XXIV,la aceeasi proba.

In intrecerile de sarituri din cadrul Universiadelor (JMU): in 1961,Gh. Banu a obtinut medalia de BRONZ, la trambulina si platforma, iar EmiliaNegulescu - medalie de BRONZ la platforma; in 1981 Ruxandra Hociotacucereste medalia de BRONZ la trambulina.

Saritorii romani au reusit sa se claseze in primele 8 locuri la C.E.-senioriastfel:
- in 1966, primul roman intrat in finala unui C.E.sen: Pantelimon Decuseara- locul VI;
- Isabela Bercaru ocupa locul V la trambulina - 1985;
- in 1983 Cristina Szakacs locul VI la platforma, performanta repetata in1985 de Ileana Parjol-Gheorghe; in 1991, Ileana Parjol - locul V la trambulina;Ioana Voicu - locul VIII la platforma; in 1993, Clara Ciocan - locul V siMihaela Coman - loc.VII, ambele la platforma;Clara Ciocan - locul VI laplatforma 1995, Oana Dinu - locul X la trambulina 1997, Clara Ciocan - loculVII la platforma si locul XX la trambulina - 1 m.

Cupa Europeana la senioare s-a finalizat cu clasarea pe locul III pe echipein anii 1979, 1983 si 1992.

La CM de juniori, Gabriel Chereches aduce prima medalie de BRONZ, in1991, la platforma si a ocupa locul V la trambulina.

In 1993, la juniori, cu locul I., G. Chereches cucereste pentru primaoara medalia de AUR, la platforma, iar Anisoara Opriea s-a claseazape locul VI la aceeasi proba.

Juniorii mici obtin, in 1993, 2 medalii de ARGINT: Clara Ciocan (trambulina- 1 m) si Mihaela Coman (platforma), si alte doua locuri V si un loc VI.

In 1994, la C.M. de juniori desfasurat in China, Clara Ciocan si GabrielChereches reusesc cate doua clasari pe locurile VI.

Un bilant valoros realizeaza juniorii (I si II) la C.E. unde cuceresc 6medalii (3 de AUR, 2 de ARGINT, 1 de BRONZ). Medaliatii cu aur au fost:G. Chereches in 1992 (II), 1995 (I) si D. Vasilescu in 1993 (II). Cu argint:G. Chereches in 1992 (II) si 1993 (I). Cu bronz: G. .Chereches in 1991 (II).

La CE de junioare (I si II) au fost obtinute 18 medalii (3 de AUR, 5 deARGINT si 10 de BRONZ), Luiza Nicolaescu a fost prima medaliata, in 1982,la platforma, obtinand medalia de BRONZ. Medaliatele cu aur: M. Coman in1993 (II), CI. Ciocan, In 1995 si 1996 (I). Cu argint: L. Nicolaescu, in1983 (I), D. Popa, in 1987 (I), O. Dinu, in 1993 (II), L.Nemteanu, in 1997si in 1998 (I), R. Ciobanu, in 1999 (II). Cu bronz: L. Nicolaescu, in 1982(I), Cr. Timar, in 1983 (I), I. Voicu, in 1989 (I), A, Opriea, in 1993 si1995 (I), M. Coman, in 1994 (I), A. Udvescu, in 1991 (II), Cl. Ciocan, in1992 si 1993 (II) doua medalii.

La C.E. din 2000 (Istanbul), junioara Andra Opinca a castigat medalia deARGINT la platforma, iar juniorul Cornel Ardeleanu, pe cea de BRONZ, laaceeasi proba.

Numerosi antrenori au contribuit la initierea, pregatirea si participareain competitiile internationale a sportivilor romani:

- Alexandru Lascu, Herbert Wittenberger, Norbert Hatzack, Klaus Wittenberger,Arthur Horacsek, Gustav Fischer, Viorica Kelemen, Emilia Negulescu, MinodoraFlorian, Melania Traistaru, Elena Timar, Dumitru Popoaie, Gavril Roger,loan Ilies, Nicolae Sparios, Pantelimon Decuseara si altii.

ANTRENORI EMERITI la sarituri in apa sunt:
 - Al. Lascu
- G. Fischer
- P. Decuseara
- N. Sparios
- M. Traistaru
- A. Popescu

MAESTRU EMERIT al SPORTULUI titlu conferit lui:
 - Al. Lascu

Peste 50 de sportivi si sportive au primit titlul de MAESTRU al SPORTULUI.In prezent, o noua generatie de antrenori se afla in plin proces de afirmare.Un cuvint de apreciere se cuvine pentru recunoasterea muncii arbitrilorsi activului obstesc (in majoritatea cazurilor, parintii saritorilor), careau sprijinit cu pasiune aceasta ramura a sportului.

Trebuie mentionata si contributia cunoscutului cronicar sportiv DumitruStanculescu care a prezentat de-a lungul anilor, in "Gazeta Sporturilor",problemele cu care s-a confruntat acest sport.

Pe lista ARBITRILOR FINA la sarituri, au fost inclusi: loan Ilies,Pantelimon Decuseara, Nicolae Sparios, Andrei Gavozdea, Angela Marginean,Adrian Cherciu, Claudia Roxana Ursea, Catalin Gheorghe Cazan.

La sfarsitul anului 2000 sariturile in apa se practicau in 7 sectii afiliate,din Bacau, Bihor, Sibiu si Bucuresti, de 401 sportivi legitimati (360 copii,33 juniori, 8 seniori), indrumati de 17 antrenori.
top