limba romana limba romana
logo

Sponsor oficial al Federatiei Romane de Natatie si Pentatlon Modern

ISTORICUL NATATIEI IN ROMANIA


ISTORICUL NATATIEI IN ROMANIA
INFIINTAREA FEDERATIEI ROMANE DE NATATIE
INOTUL DE FOND SI MARE FOND
 
ISTORICUL NATATIEI IN ROMANIA
 
Istoricii au descoperit in tara noastra marturii ce demonstreaza practicarea inotului de catre oamenii care traiau in apropierea apei, in scop utilitar, ca mijloc de supravietuire, ca necesitate igienica distractiva sau ca sport. S-a facut referire la inotul "voinicesc", care are unele asemanari cu craulul de astazi. Multe misiuni si fapte de lupta, din secolele al XV-lea si al XVI-lea, ale ostasilor si oamenilor asezati pe langa ape si mai ales de-a lungul Dunarii, dovedesc cunoasterea tainelor inotului. Daca la greci si romani inotul era considerat un act de cultura, la romani apare "vrednicia" ca impuls pentru a demonstra curajul, puterea, dibacia in a infrunta forta apelor. Adesea pregatirea era stimulata de intreceri ale caror "performante" intrau in legende.Sunt balade in care se arata ca "el inota ca un peste" sau admiratia pentru "isprava lui Valcan", care a inotat de-a lungul Dunarii pana la Sulina pentru a scapa de turci. Apare, de asemenea, pretuirea oamenilor fata de inot, mai ales, a fetelor care puneau la incercare flacaii: "manifestind dispret pentru cei nevolnici in acest exercitiu indispensabil in regiunea dunareana" (C. Kiritescu - Palestrica).

Din datele culese de N. Postolache (Istoria Sportului in Romania - 1995) s-au retinut cateva momente semnificative: in anul 1769 - se vorbeste in Cronica Hotinului despre inotul "iepureste" la romani; in 1820,la Arad, pe malul Muresului, functiona o baie publica care avea si o ,,scoala de inot"; in 1840-1841, Gheorghe Asachi (referent al scolilor din Moldova) include in programul scolar al Academiei Mihailene din Iasi, ca materii obligatorii, exercitiile de gimnastica, scrima si inot; in 1845 se publica la Arad cartea "Maestrului de inot aradean"; in 1850 se amenajeaza primul bazin natural pe malul Muresului, la Arad. Sfarsitul sec. al XIX-leasi inceputul sec. al XX-lea au fost marcate de preocuparile pe plan organizatoric si competitional, in special in orasele Timisoara, Oradea, Cluj, Targu Mures, Arad, Bucuresti (aici Societatea "Tirul" va juca un rol deosebit).

S-au organizat diferite intreceri, care aveau ca scop principal efectul spectacular si distractiv, dar si recunoasterea caracterului utilitar al inotului. Aceste actiuni au insemnat primii pasi in afirmarea inotului,ca sport, al inceputului jocului de polo si sariturilor in apa.

In 1880 se deschide in Bucuresti bazinul si "Scoala de inot" a societatii "Tirul". Bazinul, captusit cu lemn, avea dimensiunile de 30/15m. Primul concurs dotat cu premii se desfasoara in 1888, cind in cadrul Serbarii Anuale a societatii "Tirul" figureaza si inotul.

In provincie, Timisoara pare sa fie primul oras unde se infiinteaza o sectie de natatie, in 1899, la clubul "Atletic" (T.Schaed - Istoricul natatiei in Banat). Mai tirziu apar A.M.E.F.A. (Arad) in 1911, Gloria C.F.R. Arad in 1919, Vulturii Lugoj in 1923 etc.

In 1905, la serbarile organizate in Bucuresti de societatea "Tirul", s-au disputat doua probe de inot: inotul sub apa, cistigat de elevul M.Herdan si inotul de "iuteala", cistigat de elevul N.Serbanescu. Inca nu se poate vorbi totusi de inot ca sport. Tot acum apar unele actiuni in orasele mari din Ardeal, precum si la Galati, Braila, Constanta. In 1912 are loc prima editie a concursului de fond pe Dunare intre Macin-Ghecet (13 Km.), care dupa razboi va deveni traditional.

In 1912 se constituie "Comisiunea de natatie" in cadrul FSSR (Federatiunea Societatilor Sportive din Romania). Aceasta s-a autodizolvat si s-a reinfiintat in 1915, sub titulatura "Comisia de Inot", ce avea urmatorii membrii:A. D. Florescu - presedinte; T. Davila, M. Savu, Gh. Iconomu siV. Badulescu.

La 1 decembrie 1919, FSSR organizeaza o noua Comisie al carei presedinte devine T. Davila; iar membri sunt: G. Dragomirescu, C. Dumitrescu-Kiki, M. Savu si T. Savulescu. Abia dupa primul razboi mondial se poate vorbi cu certitudine de inceperea raspindirii inotului in Romania.Ea se petrece rapid in oasele din Ardeal si Banat (Oradea, Cluj, Tg.Mures, Arad, Timisoara).

In 1919 la Timisoara are loc un concurs la care participa si inotatori din Szegedin. In 1921 are loc dechiderea strandului din Timisoara, care da prilejul organizarii unor competitii interesante, ca de exemplu campionatul "Bega". S-au facut eforturi pentru organizarea primelor C.N. de inot, de sarituri si de polo. Multe din competitiile locale sau regionale, organizate dupa1920, au fost declarate "Campionate Nationale". Denumirea nu erajustificata, deoarece au participat sportivi doar din cateva localitati. De aici, s-a creat confuzia referitoare la data organizarii primei editii a Campionatului si a primilor campioni ai Romaniei. O lunga perioada de timp, cele 3 ramuri ale natatiei au avut o evolutie comuna, intrecerile se organizau concomitent.

La inceputul sec. al XX-lea aparuse si la noi necesitatea constituirii unui for central de coordonare si organizare a acestui sport. Dar, greutatile inceputului, lipsa de experienta si de suport organizatoric in teritoriu, conditiile materiale precare si alte cauze au facut ca o serie de organisme si fondurile organizatorice folosite pe parcurs, sa se dovedeasca a fi neviabile.Intre anii 1923-1927, in cadrul FSSR, functiona "Comisia Sporturilor pe Apa", care includea natatia si canotajul, apoi, ramane profilata numai pe natatie.

Una din cauzele care provocau stagnarea dezvoltarii natatiei in Romania era lipsa bazinelor. Capitala dispunea, dupa cum spuneam anterior, de un singur bazin, "Tirul". Aici sportivii nu se puteau antrena pe distantele clasice, el fiind neregulamentar. Totusi, in anul 1925, la Campionatele nationale disputate la Cluj, fara inotatorii din Bucuresti, competitia s-a desfasurat pe distante clasice. Iata citeva rezultate:

 100m.Inot pe o parte (over): Berges= 1.27,0
100m.Spate: D.Devici = 1.34,4
200m.Liber: Felicides = 3.07,3
200m.Bras: Felicides = 3.38,4
Staf. 3x50m.Mixt: Staruinta Oradea = 1.56,0

In 1926 cursele de fond de pe Dunare revin inotatorului N.Bancila (2h.01'00) pe distanta Macin-Galati si lui G.Bacagioglu (3h.) pe distanta Braila-Galati.La Constanta se desfasoara un concurs de fond intre Constanta si Techirghiol, cistigat de Gh.Valmarescu. In continuare, aici ia amploare organizarea curselor de fond, astfel incit in anul 1927 are loc primul concurs disputat intre Techirghiol-sat si Techirghiol-movila (12 Km.), cu participarea a 25 concurenti (din care numai 3 termina cursa). Cistiga Constantin Paun in 5h.05'00. O alta cursa intre Far si Cazino (1 mila) este cistigata de D.Dumitrescu in 33 minute.
top
INFIINTAREAFEDERATIEI ROMANE DE NATATIE
 
O noua etapa de dezvoltare a inotului caracterizeaza anii 1929 si 1930, cind se poate spune ca aceasta disciplina a ajuns la maturitate. Astfel, la Bucuresti, in anul 1929 se deschide una din cele mai frumoase baze sportive: Bazinul Kiseleff (azi Strandul Tineretului). In anul urmator, 1930, Bucurestiul este inzestrat cu un nou bazin: Lido, deschis in luna august printr-o importanta competitie: "Cupa inter-orase" (cu participarea unor sportivi din Bucuresti, Cluj si Tg.Mures). Dar in prealabil, in martie 1930, UFSR (Uniunea Federatiilor de Sport din Romania) il desemneaza pe Mihail Savu ca sa pregateasca constituirea federatiei (in conformitate cu "Legea Educatiei Fizice" din 1929).

Pe data de 21 decembrie 1930, se constituie Federatia Romana de Inot (pe care o vom gasi si sub denumirea de FR de Natatie), care se afiliaza la UFSR in 1933. In 1931, la Bucuresti, are loc prima editie a Campionatelor scolare, castigatorii fiind recompensati cu diplome si cu brevetul de inotator scolar. FRN a publicat regulamentul de inot, a constituit o comisie medicala, a introdus fisa individuala a inotatorului, iar din 1932 timpii in concurs se inregistrau eu cronometre oficiale. in 1933 s-a infiintat sectia de inot din Liga Navala Romana (LNR). In 1932 are loc, in Bucuresti, la bazinul Kiseleff, o competitie internationala cu sportivii clubului MTK Budapesta.

Anuarul Sporturilor din 1938-1939 prezenta componenta Comitetului federal:
 - presedinte - M. Savu;
- vicepresedinti - A. Siligeanu, B. Negoescu;
- secretar federal - V. Catina;
- casier general - R. Hetasch;
- membri: - N. Albulescu, P. Angelescu, H. Krack, C. Leoveanu. M.Marinescu si V. Vranialici; membri supleanti L. Lazarescu si P. Stroescu.

In 1940, FR de Sporturi Nautice (FRSN) se uneste cu FR de Inot (FRI) formand Federatia de Sporturi pe Apa (FRSA), al carei presedinte a fost Victor Catina. La Campionatele nationale, Bohunitski (din Timisoara) a castigat 4 titluri de campion national, la toate probele de liber. 1941, 1942 si 1944 nu s-au organizat C.N. In 1943 I.Slavescu a obtinut 4 titluri iar Gh. Popescu 2 titluri. La probele feminine L. Bauer si F. Grigorita au obtinut cate 2 titluri. Din 1945, C.N. s-au tinut anual, pana in 1998, organizandu-se, astfel 54 de editii, majoritatea desfasurate in Bucuresti.

In anii 1941-1942, presedinte al FRSA a fost Ion Barzanescu, apoi E. Savulescu. Instructor federal-sef pentru inot era F. Bratan. Intre anii 1944-1946, federatia este supusa mai multor schimbari. In 1946, in cadrul SP este organizata FR de Inot, in care apar noi membri. Inspector si secretar onorific a fostnumit Robert Podlaha. in mai 1948, federatia se restructureaza devenind sectie a Directiei Tehnice a ASP.

Intre anii 1949-1957 a functionat "Inspectia de Natatie" in cadrul Directiei instruirii sportive din CCFS (de pe langa Consiliul de Mininistri) si Comisia Centrala de Natatie, organ voluntar care colabora cu Inspectia in vederea organizarii si conducerii acestui sport. In functia de inspectori de natatie au fost: B. Orenstein, E. Fischer si C. Vargolici (1950-1957).Dupa 1950, a fost infiintata functia tehnica de antrenor de stat. Din 1958, functioneaza FR de Natatie, in cadrul UCFS, CNEFS (1967), Ministerului Sporturilor (1990), MTS (Ministerul Tineretului si Sportului) si al ANS (Agentia Nationala de Sport).

Din 1952 Campionatele de juniori incep sa se organizeze separat, iar in 1965 a avut loc primul C.N. pentru copii. Dintre sportivii care in perioada de inceput au devenit campioni nationali si recordmani ai tarii pot fi amintiti:A. Horacsek (1928-1931), D. Gherman (1933-1936), I.Pullok (9 titluri. in 1933-1939), A. Kelemen (1934-1939), Y. Aranyosi (1932-1951). La femei: Perlaki (10 titluri, in anii 1935-1940), E. Rafael (6 titluri, in anii 1938-1940), E. Treybal( 1938-1940).

Probele de bras au fost dominate, in anii 1951-1960, de un trio deosebit de valoros, format din Mihai Mitrofan (10 titluri), Felix Heitz (8) si Adrian Oanta (3), cel care, in 1958, se afla doar la cateva zecimi de recordul european. Inotatorii si jucatorii de polo Z. Hozpodar si V. Marchitiu au participat la probele de craul, mixt si fluture, cucerind numeroase titluri si stabilind noi recorduri (1952-1955) iar Iosif Novak a devenit multiplu campion si recordman, in special la 100m. craul (1947-1955). Un veritabil campion a fost Al. Popescu, care a adunat 22 de titluri, din care 10 au fost consecutive la 200 m fluture, iar peste 10 au constituit recorduri (1954-1964).

La probele feminine, s-au evidentiat Sanda Eftimiu Platon, multipla campioana nationala si autoare a peste 10 recorduri nationale la probele de craul (1952-1955). Ecaterina Orosz, detinatoarea unui record la 50 m bras inca de la 14 ani, a obtinut recorduri la toate probele de bras si fluture (junioare si senioare), dar si in celelalte procedee tehnice, deasemenea, a realizat peste 30 de titluri si peste 20 de recorduri (1948-1956); Elisabeta Bocka obtinut 14 titluri (1948-1955).

Din generatiile care au urmat, s-au remarcat in special:
- Nicolae Butacu (30 titluri nationale - inclusiv in bazin acoperit), Flavius Visan (27), Marian Slavic (25), iar la feminin de: Luminita Dobrescu (30), Cristina Balaban (28) si cu un adevarat record, Carmen Bunaciu, 70 titluri.Cele mai multe titluri castigate intr-un singur campionat in aceasta perioada, apartin lui Vladimir Moraru - 10 titluri (individuale si la stafete), in anul 1966.

In ceea ce priveste recordurile nationale din acea perioada, s-au detasat: M. Slavic si FI. Visan (cu cate 26), Anca Groza MicIaus (45), C. Bunaciu (39) si Cr. Balaban (36).

Primii inotatori care au coborat sub 1 minut la 100 m liber au fost: Titus Groza (59"2) la 12 aprilie 1952, in bazinul Floreasca (33,33 m) si Carmen Bunaciu (59"90) la 17 decembrie 1977, in bazinul de la Baia Mare (50 m).

In anii care au urmat a fost structurat un sistem competitional pentru toate categoriile de varsta (adaptat pentru inotul in bazin acoperit si descoperit): C.N. pentru seniori (m + f); C.N. pentru juniori I, pe doua grupe la baieti (15-16 ani) si doua la fete (I4-15 ani); C.N. pentru juniori II, pe trei grupe la baieti (13-15 ani) si doua la fete (12-13 ani); C.N. pentru copii, cu patru grupe la baieti (9-12 ani) si trei la fete (9-11 ani).

Ca urmare a dezvoltarii bazei sportive, inotul (la sfarsitul anului 2000) era reprezentat in 20 de judete, cu 36 de sectii active, insumind 2625 de sportivi legitimati, din care 1 675 copii (986 m + 689 f), 77 juniori (382 m + 392 f), 178 seniori (79 m + 99 f 143 de antrenori si 352 arbitri.Pe baza punctelor obtinute la C.N. din anul 2000, clasamentul unitatilor sportive era urmatorul:

 1) Liceul "Emil Racovita"-"Steaua"Bucuresti, 7 045,50 pct.;
2) CSM Pitesti 5 463 pct.;
3) LPS "Braila" 2 152 pct;
4) CSM."Ami" - SA Baia Mare, 1 934 pct.;
5) CSS nr. 1 "Petrolul" Ploiesti, 1 741 pct.;
6) CSS Resita, 1 667 pct.

COMPETITII INTERNATIONALE: Dupa 1950, sportivii au participat la numeroase concursuri internationale, la Campionate Balcanice, la competitiile oficiale: JO, CM, CE (seniori, juniori). Toate aceste actiuni au contribuit la perfectionarea sportivilorsi antrenorilor, la imbunatatirea procesului de pregatire si la realizarea unor performante superioare, cele mai multe fiind in premiera. Pentru a se ajunge aici, s-a depus o munca deosebita, urmarind introducerea unui sistem fiabil de lucru, specific inotului modern de mare performanta. Aceasta activitate s-a intins pe durata mai multor ani si a presupus contributia colectiva a unui numar insemnat de antrenori si tehnicieni, pasionati si devotati meseriei lor.

Printre artizanii acestei perioade s-au numarat: Emeric Freund, Pal Stroescu, Johan Francu, Constantin Vasiliu, Paula si Josif Enaceanu, Josif Toth Pall, Adalbert Iordache, Leo Ungur, Gheorghe Marinel, impreuna eu antrenorii federali.Acestia au fost urmati de cei care au desavarsit acest proces: Ion Schuster, Carol Bee, Gheorghe Demeca, Carol Corcec, Peter Lovas, Alexandru Schmaltzer, Cristian Vladuta, Mihai Mitrofan, Felix Heitz, Remus Dragusanu, Cristina Sopterian, Stefan Ionescu, Mihai Gothe, Octavian Mladin, Dan Ionescu, Magda Cristescu, Gica si Petre Deac, Viorel Vasiliu, Toma Miritescu, Ion Ionescu, Gabriela Stoicescu, Mircea Hohoiu, Mugur Tomescu, Nicolae Tat, Sergiu Tanase, Doina Sava, Carmen Bunaciu, Octavian Tileaga, Laura Sachelarie, Silviu Salgaus.a.

Trebuie amintiti si cei care au activat in actiunile pentru invatarea inotului, pregatind noi generatii de copii si juniori, ce au fost promovati in sectiile de natatie si in loturile nationale de inot. Dintre acestia ii meritionam pe: Alexandru Szatmari, Teodor Spanu, Dumitru Mititelu, Dorian Covaliuc, Justinian Caracas, Bogdan Koloman, Hella Lobel, Iosif Szighet, Ladislau Block, Maria Baciu, Anca Mitrofan, Horatiu Droc, Cristina si Adina Schuster, Anca si Ion Miclaus, Dragos Aldea, George Iorgulescu, Mihai Costiniu, NeculaiAciobanitei, Gheorghina si Ianos Bachner s.a.
La JOCURILE OLIMPICE
- Helsinki 1952, marcheaza participarea primului roman la o competitie oficiala: Iosif Novak la proba 100m.Liber (1'00"6) locul 26. Editiile altor J.O. s-au incheiat cu rezultatele:
- Melbourne 1956 - se remarca Al. Popescu primul finalist roman la proba 200m.Fluture (2'31"0) - locul VIII;
- Moscova 1980 - Carmen Bunaciu la 100 si 200m.Spate (locul IV) si stafeta 4x 100 m mixt (locul VII);
- Los Angeles 1984 - Anca Patrascoiu (loc.III - BRONZ, prima medalie olimpica pentru inotul romanesc) la proba 200 m spate (2'13"29), Carmen Bunaciu - 100m.Spate (locul IV), Anca Patrascoiu -100m.Spate (locul V), Carmen Bunaciu - 200m.Spate (Iocul VII);
- Seul 1988 - Noemi Lung la 400m.Mixt cu 4'39"46 (loc.II -ARGINT), Noemi Lung - 200m.Mixt - 2'14"85 (loc.III - BRONZ), Stela Pura - 200m. Fluture (locul IV), Tamara Costache - 50m.Liber (locul VI), Anca Patrascoiu - 200m.Mixt (locul VI);
- Barcelona 1992 - Luminita Dobrescu, 200m.Liber (locul V), Robert Pinter - 200m.Fluture (locul VII);
- Atlanta 1996 - Beatrice Coada, 400m.Mixt (locul VI) si Stafeta 4x200m.Liber fete (locul VII), Luminita Dobrescu - 200m.Liber (locul VIII).
- Sydney 2000: Diana Mocanu cucereste, pentru prima data in istoria natatiei romanesti, doua medalii olimpice de aur, la proba 100m. spate (1'00"21), proba in care stabileste in premiera un nou record olimpic (in acelasi timp si record european), si la 200m.Spate (2'08"16);
Beatrice Coada-Caslaru (loc.II - ARGINT la 200m.Mixt (2'12"57) si loc.III- BRONZ la 400m.Mixt (4'37/118); locul IV cu stafeta 4x200m.Liber feminin (C.Potec, S. Paduraru, L. Diaconescu, B. Caslaru, C. Herea); locul V -Dragos Coman la 400m.Liber; locul VI- Razvan Florea la 200m.Spate.
In finalele intrecerilor olimpice de la Sydney au mai fost: Camelia Potec
(locul VII, la 200m.Liber), Cezar Badita (VII, la 400m.Mixt) si Diana Mocanu (VIII, la 100m.Fluture).
- Atena 2004: Camelia Potec - AUR la 200m.Liber (1'58"03 si loc.IV la 400m.liber (4'06"34)-rec.nat.; Razvan Florea loc.III -BRONZ 200m.Spate(1'57"56)-rec.nat. primul inotator roman medaliat la Jocurile Olimpice, Ioan Gherghel loc.V - 200m.Fluture (1'56"10)-rec.nat.; Dragos Coman loc.VII - 1500m.Liber, Simona Paduraru loc.VIII - 800m.Liber; Beatrice Caslaru loc.VIII - 200m.Mixt;
MEDALIATI LA CAMP.MONDIALE
AUR - Tamara Costache, la 50m.Liber (25"28) - prima campioana mondiala din istoria inotului romanesc (Madrid, 1986);
ARGINT - Larisa Lacusta, la 200m.Bras (2'25"60) - Goteborg 1997 (bazin 25m.);
BRONZ - Carmen Bunaciu - 200m.Spate (2'15"40),
Guayaquil, 1982 - prima medalie obtinuta la "mondiale" de inotulromanesc
; Noemi Lung la 400m.Mixt (4'45"44)-Madrid, 1986, Stafeta masculina de 4x 100 m liber (3' 17"40) - Rio de Janeiro, 1995.
In anul 2001, la CM de seniori, inotatoarea Diana Mocanu a cucerit o medalie de AUR si o medalie de ARGINT. Inotatoarele Beatrice Caslaru si Camelia Potec au cucerit cite o medalie de bronz.
MEDALIATI LA CAMP.EUROPENE
In probele feminine:
AUR - Tamara Costache la 50m.Liber (0'25"50) si Noemi Lung la 400m.Mixt (4'40"21) - Strasbourg 1987: Camelia Potec la 200m.Liber(1'58"79) si (1.58,20 - Madrid 2004), si 400m.Liber(4'08"09)- Istanbul 1999;

ARGINT: Stafeta fem. 4x200m.Liber(8'09"15) - L. Dobrescu, S. Pura, N. Lung, A. Patrascoiu - Strasbourg 1987, Beatrice Coada- Caslaru - la 200m.Mixt (2'16"68), 400m.Mixt (4'44"67), 400 m liber (4'12"33), la 200 m bras (2'32"00) - Atena 1991; Luminita Dobrescu la 200m.Liber (2'00"39) - Sheffield 1993; Beatrice Coada-Caslaru la 400m.Mixt (4'41"06) - Rostock 1996(bazin 25m.); Beatrice Coada-Caslaru la 200m.Mixt (2' 15" 12) la 400m.Mixt (4'40"98), la 200m.Bras (2'27:s'80) - Istanbul 1999; Camelia Potec - 400m.Liber (4'09"31 - Madrid 2004)

BRONZ: Cristina Balaban la -100m.Spate (1'09"60) - Utrecht, 1966 a obtinut prima medalie la "europene" pentru inotul romanesc; Carmen Bunaciu, la 200m.Spate (2'17"98) - Jonkoping, 1977: la 100m.Spate (1'03"34) - Split 1981; la 100m.Spate (1'03"08) - Roma 1983; Tamara Costache, la 100m.Liber (56"11); Noemi Lung, la 200m.Mixt (2'15"84); Luminita Dobrescu, la 200m.Liber (2'00"87); Stela Pura, la 200 m fluture (2'11"56); si 400m.Liber(4'09"65) - Strasbourg 1987; Luminita Dobrescu, la 200m.Liber (2'01"77) - Atena, 1991; Camelia Potec, la 200m.Liber (2'00"17)- Sevilla 1997; Diana Mocanu, la 100m.Fluture (1'00"02) si Stafetafeminina 4x200m.Liber (8'07"75); C. Potec, B. Caslaru, L.Diaconescu,S. Paduraru - Istanbul, 1999; Camelia Potec - 800m.Liber (8'37"56)- Madrid 2004; Beatrice Caslaru - 200m.Mixt (2'15"70) - Madrid; Staf.fem.4x200m.Mixt (8'06"26);

La probele masculine:
ARGINT - Nicolae Butacu la 100 m liber (49"49) si 200 m spate (1'56"29)- Rostock 1996 (bazin scurt); Dragos Coman, la 1500 m liber (15'13"10)- Istanbul 1999; Ioan Gherghel la 200m.Fluture (1'56"82) si Razvan Florea - 200m.Spate (1.58,00) la Madrid 2004;

BRONZ - Nicolae Ivan la 100m.Liber (49"56) - Rostock 1996 (bazin 25m.); Dragos Coman, la 400m.Liber (3'49"04)- Istanbul 1999; Dragos Coman - 400m.Liber (3'49"52) si 1500m.Liber (15'15"42) la Madrid 2004;

Performante deosebite au fost obtinute la CE de la Helsinki, din anul 2000, unde au fost cucerite 14 medalii (3 de aur, 6 de argint si 5 de bronz).Medaliile de AUR au fost obtinute: de Beatrice Coada-Caslaru, la 200m.Mixt (2'12"57) si 200m.Bras (2'26"76) si de Stafeta de 4x200m. Liber (8'03" 17), in componenta cu Camelia Potec, Simona Paduraru, Lorena Diaconescu, Beatrice Coada-Caslaru, Carmen Herea. Medaliile de ARGINT: Beatrice Coada-Caslaru la 400m.Mixt (4'41"64); Diana Mocanu, la 50m.Spate (28,85), 100m.Spate (1'0 1"54) si 200m.Spate (2' II "62); Dragos Coman la 400m.Liber (3'48"69); Cezar Badita, la 400m.Mixt (4'19"42).Medalii de BRONZ: Camelia Potec, la 200m.Liber (2'00"32) si 400m.Liber (4'11"76), la stafeta 4x 100m.Mixt feminin(4'I0"05) in componenta cu B. Caslaru, D. Mocanu, C. Potec, Lorena Diaconescu; loan Gherghel la 200 m fluture (1'58"54); Dragos Coman la 1 500m.Liber (15'10"97).
La C.E. pentru juniori au fost cuceritein anii 1967-2000 un numar de 94 de medalii (28 de aur, 29 de argint si 37 de bronz).
La junioare, prima medalie (bronz) a fost obtinuta de Georgeta Cerbeanu, la 100 m fluture - in 1967.
Medalii de AUR au castigat:
Camelia Potec (6), Diana Mocanu (6), Stela Pura, Beatrice Coada, Simona Paduraru (cate 2), Tamara Costache, Livia Copariu, Ioana Naghi, Lorena Diaconescu, Catalina Casaru, Raluca Udroiu si Stafeta 4x 100m.Liber (cate 1 medalie).
2 medalii (ARG.+BRONZ) a cucerit Ionela Cozma la editia 2005 a C.E.jun.Budapesta.
La juniori au fost cucerite 3 medalii de AUR (Cristian Ponta, Robert Pinter,Dragos Coman) si 4 medalii de BRONZ.
In cadrul JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE (Universiada) romancele au obtinut 31 de medalii (15 de aur, 9 de argint, 9 de bronz).
Medalii de AUR: Noemi Lung (5), Carmen Bunaciu (5),Anca Patrascoiu (2), Sanda Iordan (1), Lorena Diaconescu (I).
In premiera pentru natatia romaneasca, Tamara Costache figureaza cu primul record mondial stabilit de un inotator roman (50m.Liber - 25"28 stabilit la 23 august 1986 si omologat de FINA, precum si cu inca 4 recorduri europene (24"50; 25"34; 25"31; 25"28) la proba de 50 m liber, stabilite in perioada 14 iunie-23 august 1986 si omologate de LEN. In anul 2005, la Izmir, Camelia Potec a cucerit medalia de AUR si titlul de Campioana mondiala universitara in proba de 400m.Liber si BRONZ-ul la 200m.Liber
MAESTRI EMERITI ai SPORTULUI la inot sunt16 sportivi:
- Diana Mocanu,
- Camelia Potec
- Beatrice Coada-Caslaru
- Noemi Lung
- Anca Patrascoiu
- Tamara Costache
- Carmen Bunaciu
- Luminita Dobrescu
- Dragos Coman
- Simona Paduraru
- Lorena Diaconescu
- Nicolae Butacu
- Larisa Lacusta
- Nicolae Ivan
- Ionut Musat
- Flavius Visan

Titlul MAESTRU al SPORTULUI a fost obtinut de peste 200 inotatori si inotatoare.

ANTRENORII EMERITI din inotul romanesc, distinsi pentru merite deosebite in dezvoltarea si promovarea acestui sport in Romania, sunt:
- Laura Sachelarie si Doina Sava, Gheorghe Demeca,
- Octavian Tileaga si Eduard Caslaru, loan Schuster,
- Mihai Gothe si Cristina Sopterian, Petre Deac,
- Nicolae Tat si Gica Deac, Silviu Salgau, Gabriela Stoicescu
- Neculai Aciobanitei si Mugur Tomescu, Toma Miritescu,
- Ion Ionescu si Mihai Mitrofan, Carmen Bunaciu,
- Octavian Mladin si Sergiu Tanase, Dan Ionescu,
- Angela Covic si Viorica Marineci, Remus Dragusanu,
- Stefan Ionescu si Mihai Costiniu, Magda Cristescu,
- Gheorghe Perjaru si Mariana Pop, Dragos Aldea
- Dumitru Lungu si Aurel Seicaru
top
INOTUL DE FONDsi de MARE FOND
 
Inotul practicat in ape deschise are o indelungata traditie, acesta stind la baza dezvoltarii inotului sportiv. In toate tarile, inclusiv la noi, inceputurile practicarii acestui sport s-a facut in apele riurilor si lacurilor linga care traiau oamenii. Sunt cunoscute exemple din istorie: in 1815 Jean Sallati, soldat in armata franceza, a traversat Canalul Manecii, dupa batalia de la Waterloo in 30 h, iar in 1875, capitanul Mathew Webb, din marina engleza, a trecut Canalul Manecii de la Dover la Calais in 21h39'. In 1912 a fost organizata in Romania prima editie a concursului de fond pe Dunare intre Macin si Ghecet (13 Km.), iar in 1923, cursa s-a desfasurat intre Braila - Galati, devenind traditionala.

Au mai fost organizate numeroase concursuri de fond pe diferite distante, ca de exemplu: Constanta - Techirghiol, pe Dunare, la Calarasi, Braila, pe Bega la Timisoara, pe lacul Floreasca - cursa anuala denumita "Traversarea lacurilor". Printre castigatorii curselor de fond s-au numarat la proba masculina N. Bancila, G. Bacagioglu, T. Spanu, Em. Florescu, A. Iordache, Gh. Cociuban, E. Csordas, I. Szillas, G. Moraru , iar la proba feminina: V. Rusu, L. Cuc, G. Mangezius, S. Platon, V. Rotaru, G. Manafu, I.Coroiu.

In 1990 polo-ul s-a desprins din structura FRN constituindu-si propria federatie (Federatia Romana de Polo). In 1964 s-a infiintat functia de Secretar General-adjunctsi de Antrenor Federal, special pentru inot (1964), polo (1971) si sarituri in apa (1990).

De-a lungul anilor, conducerea federatiei a avut urmatoarea componenta:
 Presedinti:- M.Savu (1930- I939);
- V.Catina (1940);
- M.Barzanescu (1941-1942);
- E.Savulescu (1942-1944);
- P.Cornea (1950- I952);
- L.Ady (1953-1955);
- I.Tutoveanu (1955- I957);
- M. Manescu(1957-1961);
- A. Laptoiu (1962-1967; 1978-1992);
- I. Simion (1967-1973);
- T. Pop (1973-1974);
- Maria Stanescu (1975-1978);
- Matilda Raiciu (1992-1996);
- M.Dimitrescu (1997-2001);
- G.Calu-Leoca (2001-2005)
- Viorel Paunescu (2005-2014); (Presedinte de onoare 2014-prezent
- Camelia Alina Potec (2014-prezent)
 Secretari generali: - V. Catina (1931-1939);
- R. Podlaha (1947-1948);
- Z. Filipescu (1950-1954);
- V. Constandache (1958-1962);
- C. Mihai (1962-1964; 1967-1977);
- C. Radut (1964-1967);
- V. Maltopol(1978-1982);
- L. Dumitrescu (1982-1990);
- D. Ionescu (1990-2000);
- S. Iamandi (2000-2014)
- Viorel Bitang (2014-2016)
- Bogdan Ionut Guta (2016-prezent)
 Secretari generali adjuncti: - C. Mihai (1964-1966; 1978-1986);
- N. Dragne (1966-1967);
- M. Cojocaru (1968-1970);
- S. Iamandi (din 1987-2000).
 Antrenori de stat si federali  
 a.Pentru TOATE ramurile natatiei:- H. Iacobini (1950-1954);
- V. Constandache (1954-1958);
- O. Mladin (1958-1964);
- AI. Popescu (1966-1971 );
 b.Pentru INOT:- A. Urmuzescu (1964-1974);
- T. Munteanu (1974-1982);
- M. Olaru (1982-1985);
- D. Ionescu. (1985-1990);
- M. Gothe (1990);
- V. Vasiliu (1990-1991);
- R.Diaconescu (1990-1994);
- Gh. Perjaru (1991-2005)
- O. Tileaga (2005-2014)
- Silviu Anastase (2014-prezent)
Au contribuit la dezvoltarea natatiei: S.Kostyal, V. Buzea, E. Ticaliuc, R. Grigore, R. Toroceanu, F. Rothe, D. Ionita si alti colaboratori. Numerosi profesori si antrenori au publicat manuale si lucrari de specialitate, dintre care amintim: T. Angelescu, A. Aslau, M. Cerchez, C. Ciobanu R. Dragusanu, N. Dumitrescu, I.Dragan, N.Hatzack,A. Lascu, E. Magda, Gh. V. Marinescu, O. Mladin, S. Mociuschi, T. Munteanu, M. Olaru, I. Oprisescu, T. Spanu, C. Tureas, Ad. Vasiliu, H. Wittenberger.

Specialisti, profesori, antrenori si cercetatori au contribuit la orientarea teoretica si metodica, la fundamentarea stiintifica a procesului de selectie si pregatire a sportivilor din ramurile natatiei, la formarea si perfectionarea cadrelor specializate in natatie si a antrenorilor:

- N. Dumitrescu, I. Oprisescu, C. Bucur, G. Cretulesteanu, I. Jivan, A. Nicu, P. de Hillerin, I. Dragan, A. Urmuzeseu, C. Radut, V. Schor, I. Stupineanu, D. Tocitu, M. Serban, P.Voicu, R. Comianu, M. Olaru, T. Munteanu, I. Schuster, Gh. Demeca, C. Corcec, Cr. Sopterian, R. Dragusanu, G. Fischer, P. Decuseara, D. Sarbu si altii.

In 1998, in structura federatiei a fost preluata si ramura de PentatlonModern, devenind Federatia Romana de Natatie si Pentatlon Modern (FRNPM).

In anul 2000, Biroul FRNPM era compus din presedinte: Mirica Dimitrescu; vicepresedinti: M. Banu, M. Fulga, G. Calu; membri: D. Ionescu (secretar general), Gh. Perjaru si V. Boboc (antrenori federali) P. Decuseara, D. Tundrea, C. Savoiu, V. Puiu, I. Codreanu, D. Spirlea, Al. Noaptes, L. Antoniu, I. Badescu, M. Artucov, T. Miritescu,Gh. Dinu, N. Sparios, A. Gavozdea, D. Iliescu.

In noiembrie 2000, Stefan lamandi a fost numit Secretar General si membru al Biroului FRNPM.

In anul 2001, federatia s-a reorganizat confom prevederilor Legii Educatiei Fizice si Sportului Nr. 6, din 28 aprilie 2000. Adunarea Generala din 9 noiembrie a adoptat noul Statut si a ales Biroul Federal, compus din 9 membri.In calitate de presedinte a fost ales George Calu-Leoca. S-a stabilit componentaConsiliului director (organul de administrare si gestionare al federatiei):Stefan lamandi - secretar general, Daniela Ilies - contabil, Gheorghe Perjaru,Virgil Boboc si Dumitru Sparlea - antrenori federali.

Pe data de 02 noiembrie 2005, in sala Florentina a hotelului "Intercontinental" Bucuresti, s-a desfasurat Adunarea Generala de alegeri a noilor organe de conducere a FRNPM. Delegatii celor 65 de cluburi si asociatii sportive prezente au ales in unanimitate:

- Presedinte al F.R.N.P.M. - dl. Viorel I.Paunescu
- Vice-presedinte al F.R.N.P.M.- dl.George Calu-Leoca.

Ca membri ai noului Birou Federal au fost desemnati:
- Viorel I. Paunescu - presedinte FRNPM
- George Calu-Leoca - vice-presedinte FRNPM
- Stefan Iamandi - secretar general FRNPM
- Octavian Tileaga - antrenor federal INOT
- Doina Sava - antrenoare inot LER-STEAUA
- Ion Miclaus - antrenor inot CSS SIBIU
- Constantin Calina - antrenor pentatlon-modern OLIMPIA B.
- Ana Popescu - antrenoare sarituri OLIMPIA Buc.
- Tudor Pendiuc - primar mun. PITESTI
Biroul federal 2013-2017
Bogdan Ionut GUTA - Secretar general al FRNPM
top